Category: General

Despre conceptul de Bugetare Participativă

Despre conceptul de Bugetare Participativă

Bugetul participativ a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia şi de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de oraşe din lume. La Porto Alegre sumele alocate în acest proces au ajuns la circa 200 de milioane de dolari.
Statisticile primăriei au arătat că în 1996, dacă  o treime din populaţie trăia în condiţii precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă faţă de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistenţa locativă a crescut de 15 ori, numărul şcolilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani.

Nu numai marile aglomerări urbane ci și orașele mici din Europa aplică într-o formă sau alta astfel de BP:

Svishtov – Bulgaria. Orașul Svishtov are o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. În anul 2000 a fost inițiat un proces de BP pentru proiectele mici de infrastructură (cele mari depind de finanțarea de la nivel central sau de obținerea de fonduri europene).
Zwolen – Polonia. Având o populație de doar 17.000 de locuitori şi 22 de consilieri locali, Zwolen a organizat în 1998, la inițiativa primarului, un proces de BP cu privire la un plan multianual de investiții. Primăria a distribuit chestionare cu privire la opțiunile existente la nivelul întregii populații, cerând cetăţenilor să-și manifeste opțiunile cu privire la ordinea priorităților.
Pazin – Croaţia. În acest orășel de aproximativ 8.600 de locuitori, există un proiect-pilot de bugetare participativă derulat de administrația publică locală, de organizația neguvernamentală GONG și de Asociația “Our Children”, în cooperare cu Institutul pentru Finanțe Publice și Asociația Orașelor. Proiectul a demarat anul trecut și a asigurat deja orașului premiul pentru cea mai bună implicare a cetățenilor în procesul de bugetare în 2014, fiind dat ca exemplu de bună practică cu privire la participarea publică în Croația.

Cel mai cunsocut proiect de BP din România, este cel din orasul Cluj Napoca.
Procesul de Bugetare participativă a fost implementat pentru prima dată la Cluj-Napoca în anul 2013, printr-un proiect pilot care s-a desfășurat în cel mai mare cartier al Municipiului Cluj-Napoca, cartierul Mănăștur. Astfel, cetățenii au avut propuneri de proiecte care să contribuie la îmbunătățirea cartierului în care aceștia locuiesc.. S-au organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, fie că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte.

Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

De ce Bugetare Participativă?

1. Creșterea transparenței activității administraţiei publice locale
2. Încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.
3. Creşterea nivelului de dialog şi de colaborare dintre cetăţeni şi administraţia publică.
4. Ajustarea politicilor publice la nevoile și așteptările cetăţenilor, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Municipiul Zalău.
5. Consolidarea democrației prin participarea cetăţenilor la un exerciţiu de luare a unor decizii ce privesc întreaga comunitate.
6. ORAŞUL TĂU, DECIZIA TA!

Sălajul în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Sălajul în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Capitala, județele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag anual peste un milion de turişti români şi străini. Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Olt şi Sălaj sunt cele cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti. Harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că Bucureştiul, Sibiul, Clujul, Braşovul sau Timişul atrag cei mai mulţi turişti de peste hotare iar judeţele cu investiţii straine puţine ca și Sălajul, atrag cei mai puţini turiști .

Într-un studiu trimis (Iulie 2017) Primăriei Zalău (cu propuneri de revitalizare a turismului), semnalam o scădere a unităților de cazare, și implicit a locurilor de cazare în Municipiul Zalău în ultimii ani. Pe baza aceleiași statistici (date INS), rezulta că gradul de utilizare al unităților de cazare pentru turiști din Zalău este cel mai mic din regiunea de Nord-Vest a României. Comparativ, gradul de utilizare al camerelor din Beclean sau Câmpia Turzii este de 2-3 ori mai mare.

Sălajul este în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Zalăul nu are potențialul turistic al altor orașe din zona. Tocmai de aceea, efortul administrației locale de a atrage turiști trebuie să fie mai mare și comparația cu orașul Beclean (cu grad de utilizare dublu a unităților de cazare dar cu obiective turistice mult mai puține) arată că în acest domeniu mai este mult de lucru în administrația locală.

Obiectivele turistice locale sunt marea majoritate clădiri construite acum 100 sau peste 100 ani, și din păcate și acestea nu sunt puse în adevărata lor valoare. Se impune să ne schimbăm viziunea asupra acestui domeniu, în sensul că ceea ce se va realiza în Zalău să nu fie direcționat exclusiv către locuitorii urbei ci și către potențialii turiști.

Lucrurile nu stau mult diferit nici la nivelul județului Sălaj, dar aici se constată totuși o revitalizare a turismului în ultimii ani. Totuși, conform statisticii INS suntem ultimii în regiunea NV: 1923 locuri de cazare fata de 2074 Satu Mare sau 2667 locuri în Bistrița Năsăud. Nu mai vorbim de județele Cluj, Maramureș sau Bihor care au de 3-6 ori mai multe locuri de cazare. Pe cale de consecință și numărul de turiști este cel mai mic în județul nostru din regiunea NV.

Revitalizarea (dacă se poate vorbi de așa ceva) turismului în județul Sălaj, se datorează în mare agroturismului,  numărul pensiunilor agroturistice crescând de la 6 în anul 2001 la 26 de pensiuni agroturistice în 2016. De altfel, numărul turiștilor romani care au preferat alte localități din județ este mai mare decât numărul turiștilor care au vizitat Zalăul: 54,6 % din totalul turiștilor români au fost înregistrați în structurile de primire turistică din județ, iar restul de 45.4% în Zalău. Ponderea turiștilor străini a fost de 55.5% în Zalău și 44,5% în alte localități ale județului.

Un alt lucru care arată starea în care se află turismul în municipiul reședință de județ este scăderea numărului de turiști care ,,preferă,, Zalău. Datele comparative în luna August 2017 față de luna August 2016 arată o scădere mai ales a numărului de turiști străini care au ales Zalăul față de alte localități ale județului. Dacă în August 2016 aproape 70% din turiștii din Sălaj alegeau Zalăul, anul acesta procentul a scăzut cu 15%, adică 55.5% s-au cazat în Zalău, iar restul de 44.5% în alte localități din județ.

 

La nivel național datele statistice arată că 75% din turiștii străini au ales unitățile de cazare din municipiile reședință de județ.

 

Bucureștiul a fost anul trecut campion la nu­mărul de turişti care au sosit în unităţile de ca­zare, cu peste 1,9 mi­lioane de turişti, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, mai mult de 50%, adică unu din doi turişti, au sosit din străinătate. Capitala este campioana atragerii de turişti români şi străini anul trecut, fiind urmată de judeţe puternic dezvoltate precum Constanţa, Braşov, Mureş, Prahova, Sibiu şi Cluj. De altfel, Bucureştiul, judeţele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag mai bine de un milion de turişti anual. Anul trecut s-au întregistrat peste 11 milioane de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare din România, dintre care 2,5 milioane străini.

Cei mai mulţi turişti străini s-au cazat în Capitală, dar şi în judeţele Timiş, Cluj, Braşov şi Sibiu. De altfel, harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că cei mai mulţi turişti de peste hotare merg în cei mai importanţi poli de dezvoltare ai României. De altfel, în România turismul de business a fost mulţi ani dominant, abia în ultimii ani remarcându-se un interes crescut al străinilor pentru piaţa locală ca destinaţie de vacanță.

În cele mai multe dintre aceste județe, mai mult de jumătate din camerele hotelurilor sunt ocupate de români sau străini care călătoresc în scop de afaceri.

Astfel, turismul de relaxare suferă în România atât din cauza lipsei de promovare, cât şi din lipsa de infrastructură. Un alt capitol la care România stă mai rău decât alte ţări europene este cel al turiştilor străini. Un studiu recent al Eurostat arată că în România turiştii străini au înnoptat aproape 5 milioane de nopţi în hoteluri, în timp ce în Bulgaria aceştia au stat peste 16 milioane de nopţi.

USR inițiază o reformă electorală

USR inițiază o reformă electorală

 

Uniunea Salvați România a depus în Parlament un set de propuneri legislative ce vizează modernizarea legislației electorale și reformarea clasei politice. Parlamentarii USR propun scăderea pragului electoral şi a numărului necesar de semnături pentru înscrierea în alegeri astfel încât să încurajeze implicarea în politică a cetățenilor și să asigure o mai mare reprezentare a diversității de voci din societatea românească. Setul de patru propuneri legislative ale Uniunii Salvați România modifică regulile electorale pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. „Ne dorim dinamizarea vieții politice, să permitem cetățenilor un acces cât mai facil în cursele electorale și o reprezentare cât mai echitabilă a diversității de voci prezente în societatea românească. În acest moment România nu are o problemă legată de stabilitate politică, România încă are o problemă legată de reprezentarea politică a opțiunilor cetățenilor. Reforma electorală începută în 2015 a arătat acest lucru, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, prin creșterea numărului de candidaturi înscrise la aceste alegeri, dar și prin accesul în diverse consilii locale din țară și în Parlament a unor noi formațiuni politice”, a explicat senatoarea USR Florina Presadă. Pentru alegerile locale, propunem eliminarea pragului de 5% și înlocuirea lui cu coeficientul electoral, care este un prag natural, obținut prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate de consilieri. Repartizarea mandatelor se face ca și în legislația actuală doar că se elimină limitarea distribuirii locurilor doar celor care obțineau voturi peste un anumit prag. În ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturilor, propunem scăderea acestuia de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin. Pentru alegerile parlamentare, propunem scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegerile parlamentare. Pentru alegerile europarlamentare, propunem eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu „pragul natural”, coeficientul electoral, necesar pentru obținerea unui singur loc, precum și scăderea numărului de semnături de la 200.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul partidelor și scăderea numărului de semnături de la 100.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul candidaților independenți. Pentru alegerea președintelui, propunem scăderea numărului de semnături de la 200.000 (1% în prezent) la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin prezidențial (ar rezulta un număr de 57.765 semnături pentru o candidatură la viitoarele alegeri prezidențiale). Pe scurt, pentru alegerile locale și europarlamentare USR propune coeficientul electoral (care este un prag natural) în locul pragurilor fixe actuale, iar pentru alegerile parlamentare USR propune scăderea pragului de la 5% la 3%. În ceea ce privește numărul de semnături necesar pentru înregistrarea unei candidaturi, USR propune reducerea numărul de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru toate tipurile de alegeri. Grupul de lucru care a elaborat aceste propuneri a fost format din parlamentarii USR Florina Presadă, Tudor Benga, Radu Mihail și Matei Dobrovie, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu și reprezentanți ai societății civile. „Proiectele de legi introduse azi sunt doar începutul a ceea ce va fi cel mai amplu proiect de liberalizare a participării politice din România din ultimii 20 de ani. Ele vor fi urmate de o nouă lege a votului prin corespondență, de îmbunătățiri ale reprezentării diasporei și de o nouă lege a finanțării partidelor”, a declarat deputatul USR Tudor Benga. Uniunea Salvați România a depus anul acesta două solicitări oficiale către președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru reînființarea Comisiei de Cod Electoral. Prima a fost respinsă, iar a doua nu a fost încă inclusă pe ordinea de zi a Birourilor Permanente pentru a fi discutată, deși a fost trimisă de la începutul lunii oc Uniunea Salvați România a depus în Parlament un set de propuneri legislative ce vizează modernizarea legislației electorale și reformarea clasei politice. Parlamentarii USR propun scăderea pragului electoral şi a numărului necesar de semnături pentru înscrierea în alegeri astfel încât să încurajeze implicarea în politică a cetățenilor și să asigure o mai mare reprezentare a diversității de voci din societatea românească. Setul de patru propuneri legislative ale Uniunii Salvați România modifică regulile electorale pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. „Ne dorim dinamizarea vieții politice, să permitem cetățenilor un acces cât mai facil în cursele electorale și o reprezentare cât mai echitabilă a diversității de voci prezente în societatea românească. În acest moment România nu are o problemă legată de stabilitate politică, România încă are o problemă legată de reprezentarea politică a opțiunilor cetățenilor. Reforma electorală începută în 2015 a arătat acest lucru, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, prin creșterea numărului de candidaturi înscrise la aceste alegeri, dar și prin accesul în diverse consilii locale din țară și în Parlament a unor noi formațiuni politice”, a explicat senatoarea USR Florina Presadă. Pentru alegerile locale, propunem eliminarea pragului de 5% și înlocuirea lui cu coeficientul electoral, care este un prag natural, obținut prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate de consilieri. Repartizarea mandatelor se face ca și în legislația actuală doar că se elimină limitarea distribuirii locurilor doar celor care obțineau voturi peste un anumit prag. În ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturilor, propunem scăderea acestuia de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin. Pentru alegerile parlamentare, propunem scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegerile parlamentare. Pentru alegerile europarlamentare, propunem eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu „pragul natural”, coeficientul electoral, necesar pentru obținerea unui singur loc, precum și scăderea numărului de semnături de la 200.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul partidelor și scăderea numărului de semnături de la 100.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul candidaților independenți. Pentru alegerea președintelui, propunem scăderea numărului de semnături de la 200.000 (1% în prezent) la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin prezidențial (ar rezulta un număr de 57.765 semnături pentru o candidatură la viitoarele alegeri prezidențiale). Pe scurt, pentru alegerile locale și europarlamentare USR propune coeficientul electoral (care este un prag natural) în locul pragurilor fixe actuale, iar pentru alegerile parlamentare USR propune scăderea pragului de la 5% la 3%. În ceea ce privește numărul de semnături necesar pentru înregistrarea unei candidaturi, USR propune reducerea numărul de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru toate tipurile de alegeri. Grupul de lucru care a elaborat aceste propuneri a fost format din parlamentarii USR Florina Presadă, Tudor Benga, Radu Mihail și Matei Dobrovie, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu și reprezentanți ai societății civile. „Proiectele de legi introduse azi sunt doar începutul a ceea ce va fi cel mai amplu proiect de liberalizare a participării politice din România din ultimii 20 de ani. Ele vor fi urmate de o nouă lege a votului prin corespondență, de îmbunătățiri ale reprezentării diasporei și de o nouă lege a finanțării partidelor”, a declarat deputatul USR Tudor Benga. Uniunea Salvați România a depus anul acesta două solicitări oficiale către președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru reînființarea Comisiei de Cod Electoral. Prima a fost respinsă, iar a doua nu a fost încă inclusă pe ordinea de zi a Birourilor Permanente pentru a fi discutată, deși a fost trimisă de la începutul lunii octombrie.

Read More

USR strânge semnături pentru o inițiativă cetățenească

USR strânge semnături pentru o inițiativă cetățenească

USR a început demersurile pentru începerea strângerii de semnături pentru o inițiativă cetățenească ce transpune în Constituție cea mai importantă solicitare a românilor care au protestat anul acesta în stradă: fără penali în funcții publice.

Ne bucură interesul și entuziasmul de care ați dat dovadă. Până să ajungem la procesul de strângere de semnături, USR are de îndeplinit însă niște pași birocratici. În spiritul transparenței și pentru a vă răspunde întrebărilor, vă transmitem un rezumat al pașilor ce vor urma:

1) Un grup de inițiativă format din cel puțin zece cetățeni cu drept de vot, nealeși în funcții publice, va fi constituit la un notar public

2) Grupul de inițiativa va depune proiectul de lege de revizuire a Constituției la Consiliul Legislativ, instituție care va emite un aviz consultativ în termen de 30 de zile.

3) Proiectul de lege și avizul consultativ se vor publica în Monitorul Oficial

4) După publicare, grupul de inițiativă va avea la dispoziție un termen de șase luni pentru a strânge cel puțin 500.000 de semnături repartizate pe minim 20 de județe din țară.

Vă vom tine la curent cu desfășurarea procesului si cu data si locația strângerii semnăturilor în Sălaj.
Vă mulțumim și vă așteptăm alături de noi!

Proiect: Clădirile fără autorizație ISU vor fi marcate

Proiect: Clădirile fără autorizație ISU vor fi marcate

Florina Presadă, senator USR, a iniţiat un proiect de lege care va obliga administratorii instituţiilor publice să anunţe că nu au autorizaţie ISU.
În toată ţara, nu mai puţin de 195 de spitale şi peste 3.600 de şcoli funcţionează fără autorizaţia ISU. Dacă legea va fi adoptată, primii care ar trebui să instaleze panoul de avertizare ar fi chiar aleşii, Palatul Parlamentului functionând fara autorizaţie. Read More

DEPOPULAREA -FURTUNA DEMOGRAFICĂ CU CONSECINȚE EXTREM DE GRAVE

DEPOPULAREA -FURTUNA DEMOGRAFICĂ CU CONSECINȚE EXTREM DE GRAVE

Anunțurile privind ,,naționalizarea,, pilonului II de pensii, au redeschis dezbaterile despre situația actuală și viitoare a sistemului de pensii. Discuțiile s-au axat cu precădere pe perspectiva directă a relației beneficiari <=> contributori, în cifre absolute, fără a ține cont de contextul demografic în toată complexitatea sa, iar fenomenul migrației a fost abordat strict pe relația intern – extern.
Vă supunem atenției câteva date despre ,,Furtuna demografică,, care deja a început –depopularea cu consecințele sale extrem de grave, inclusiv colapsul sistemului de pensii, care este din ce în ce mai evident.

Prăbușirea va veni în două trepte:
1. Numărul celor aflați acum la vârsta pensionării nu este doar prea mare față de numărul celor care contribuie acum la Pilonul I, ci și:
2. Numărul celor aflați acum la vârsta pensionării este mai mic decât numărul celor care au acum 40-50 de ani.
Această ultimă realitate mai puțin conștientizată și analizată este un aspect extrem de grav, pe care îl subliniem în prezentul material.
Peste cel mult 15 ani, cei care au acum 45-49 de ani se vor apropia de pensie. Aceștia sunt parte din generația „decrețeilor”. Tot atunci, în perioada de după anul 2030, cei care au acum 20-25 de ani vor fi în plină maturitate. Ei sunt parte din generația celor născuți imediat după 1990, în anii când în România se făceau întreruperi de sarcină cu milioanele.
Problema asupra căreia atragem atenția este că, între anii 2012 – 2017, numărul celor din grupa de vârsta 45 – 49 de ani crește spectaculos iar numărul celor aflați în grupa de vârstă 20 – 24 de ani a scăzut dramatic.
Aceasta este situația la nivel național.

Astfel, se poate așeza pe hartă atât explozia demografică din anii 70-80 cât și implozia demografică de la începutul anilor 90.
Este explicația logică și coerentă a faptului că PSD insistă pe subiectul „naționalizării” Pilonului II de pensii. Lipsesc oamenii acum și vor lipsi și în viitor. Trebuie să îi aducem de undeva.
Chiar și dacă ar fi aplicată, măsura de „naționalizare” a pilonului II de pensii nu rezolvă nici pe departe problema în ansamblu și în perspectivă, și, cu certitudine, va avea și alte efecte negative.

SITUAȚIA ÎN SĂLAJ:

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în urbanul mare.

În Municipiul Zalau, populația cu vârsta 20-24 ani a scăzut intre anii 2012-2017 cu 41%. Suntem al 13 municipiu pe tara ca procent de scădere a populației cu această vârsta. Acest indicator arată clar un lucru: efectul scăderii natalității, dar probabil si că tinerii au ales să părăsească Zalăul în detrimentul unor orașe mai mari sau au plecat în străinătate. În schimb Zalăul are cea mai mica creștere dintre toate municipiile a numărului celor din grupa de vârstă 45-49 de ani.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in urbanul mic.

In cele trei orașe ale județului, scăderea numărului de tineri este mai mica fata de municipiul Zalău (-31% vs.-41 %), dar creșterea numărului persoanelor cu vârsta 45-49 este mai mare: +42% orașe fata de +16% municipiu.
Sălajul este la media naționala pe grupa de vârsta 20-24 ani si sub media naționala pe grupa de vârsta 45-49.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în rural.

În județul Sălaj, creșterea a fost de 50% sub media națională, astfel încât ne situăm între primele 5 județe cu cea mai mică rată de creștere a populației de 45-49 ani în mediul rural.
La fel, scăderea numărului de tineri (20-24 ani) în mediul rural sălăjean, este mai mică decât media pe țara.
Creșterea cu doar 16% a populației din grupa 45-49 în municipiul Zalau si cu 50% în mediul rural, poate să aibă următoarea cauză: populația adusă să lucreze în anii comunismului din satele sălăjene în Zalău, s-a reîntors în satele părăsite.

SITUAȚIA PE ȚARĂ:
Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în urbanul mare.

Reședințele de județ în care creșterea numărului celor din grupa de vârstă 45-49 este mult peste media națională sunt: Ilfov (+163%), Iași ( +95% ), Vaslui și Tulcea ( +82 ), situate preponderent in estul tarii.
Ca observație, acesta este un indicator al efectelor industrializării din anii 60-70-80, perioadă în care un mare număr de oameni au fost îndreptați către orașele în care acum înregistrăm cele mai mari creșteri.
Cu scăderi semnificativ sub media națională de -39% sunt Pitești ( -30% ) și Târgu Jiu ( -28% ).
Acesta este primul val al șocului demografic, estimat a avea impact maxim după anul 2030 și este consecința directă a scăderii natalității de la începutul anilor 90, determinată atât de măsurile reparatorii după dezastruoasa politică demografică din comunism cât și de factorii economici ai tranziției gestionate în primul rând de foștii lideri ai FSN/ PDSR.
Următorul val al șocului demografic estimăm că va urma atunci când cei care au acum vârsta de până la 19 ani vor trebui să susțină, prin contribuții la fondul public de pensii, pe cei care au acum peste 40 de ani.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in urbanul mic.

Peste media națională calculată pentru urbanul mic, de -31%, sunt județele Neamț ( -40%), Călărași ( -38%), Constanța (-37%), Harghita, Brașov și Tulcea ( -35%). Sub media națională sunt județele Suceava ( -23% ), Dolj și Galați ( -22%), Giurgiu ( -21%) și Ilfov ( -20%).

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in rural.

La nivel național cel mai mare dezechilibru îl regăsim în mediul rural, pe grupa de vârstă 45-49 de ani. În intervalul 2012 – 2017, numărul celor care au această vârstă și au domiciliul în mediul rural a crescut cu +75%. Mai exact, de la 473.417 persoane la 1 ianuarie 2012 la 832.395 persoane la 1 ianuarie 2017.
Creșteri de peste 100% sunt în mediul rural din județele Ilfov ( +132%), Brăila ( +107%), Ialomița ( +103%), Călărași, Prahova și Galați ( + 102%). In aceste județe (situate in partea de sud, sud-est), populația rurală cu vârsta între 45 și 49 de ani s-a dublat în doar 5 ani. Cele mai mici creșteri sunt înregistrate în județele din Transilvania: Satu Mare ( +45% ), Alba ( +43% ), Bistrița ( +40% ) și Maramureș ( +36% ). Fără a minimiza cu nimic gravitatea problemelor generate de migrația externă a tinerilor pentru un trai mai bun, o problemă României devine migrația internă a vârstnicilor, pentru un trai mai ieftin.

EFECTE NEGATIVE PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU

În fața acestei evidențe, atragem atenția asupra efectelor negative generate nu doar de fenomenul depopulării în ansamblu, ci și a dezechilibrelor majore înregistrate între grupele de vârstă.
Previzibil, înafara sistemului de pensii, vor „ceda” toate celelalte sisteme care funcționează în temeiul contribuției/ plăților făcute de numere mari de persoane.
În mare primejdie sunt și sistemele de sănătate, atât cel public dar și cele private, întrucât se bazează pe contribuția celor activi.
Toate aceste cifre arata o evoluție în doar 5 ani! Cât a contat emigrația, cât a contat scăderea natalității? E greu de spus, însa mai sunt încă niște cifre interesante: CÂȚI COPII LIPESC ROMÂNIEI? E vorba de cei care s-au născut din părinți romani, au cetățenia noastră, dar sunt plecați mai mult sau mai puțin definitiv din tara. Vom reveni cu acest subiect.

 

Sălajul printre singurele județe din tară în care numărul șomerilor a crescut în ultimul an.

Sălajul printre singurele județe din tară în care numărul șomerilor a crescut în ultimul an.

USR Sălaj atrăgea atenția că Sălajul, Galațiul, Maramureșul, Gorjul și Ilfovul sunt singurele județe din tară în care numărul șomerilor a crescut în ultimul an.
Revenim și punem la dispoziția CJ date privind șomajul în județul nostru.
Ce trebuie să înțeleagă membrii CJ e că diferența la nivel județean, de +157 șomeri ÎN PLUS în luna iulie 2017 față de luna iulie 2016, când s-au apucat dumnealor de, probabil, treabă, este calculată. De fapt, în primele 12 luni ale mandatului dumnealor, în 44 de localități, numărul de șomeri a scăzut cu -904 ( și nu, nu toți s-au angajat, o parte au ieșit la pensie ), în două localități ( Cristolt și Pericei ), numărul șomerilor a rămas constant iar în 15 localități A CRESCUT cu +1061 de persoane.
În clasamentul după numărul de șomeri înregistrați în luna iulie 2017 ( ultima lună cu date în sistem), în primele 20 de localități din România se găsește orașul Cehu Silvaniei (cu un număr de șomeri MAI MARE decât municipii precum Pitești, Brăila sau Brașov !!!) .

În mediul urban:
Avem o creștere cu 450 șomeri și un număr de 1582 de șomeri în cele 4 orașe. Jumătate din aceștia se află într-un singur oraș: Cehu Silvaniei.
Raportat la numărul populației urbane, ne situăm, ca județ, pe unul din primele locuri cu cel mai mare procent al șomajului urban. Dintr-un număr de 278 de orașe Cehu Silvaniei este pe locul 3 pe țară, fiind întrecut ca număr de șomeri doar de orașele Zimnicea și Aninoasa. Giurgiu sau Tulcea au numărul de șomeri urbani la jumătate din numărul șomerilor din orașele noastre. În județele Satu Mare sau Bistrița numărul celor înregistrați ca șomeri în mediul urban este sub 1000.

În mediul rural:
Deși numărul șomerilor a scăzut cu cca 300 persoane, îngrijorător este numărul mare de șomeri raportat la numărul locuitorilor. De altfel șomajul în mediul rural reprezintă cca.70% din total. În multe comune numărul de șomeri se apropie de numărul șomerilor din orașele județului. De exemplu, Valcaul de Jos are mai mulți șomeri ca și orașul Jibou, la o populație de aproape 4 ori mai mică. De fapt, în majoritatea comunelor procentajul șomerilor este peste procentajul din mediul urban.
Comparativ 2016-2017 cea mai mare creștere a numărului de șomeri se înregistrează în Sîg (o creștere cu 142 șomeri).
Ca și arie geografică, cel mai mare număr de șomeri se înregistrează în vestul județului. Ca număr de șomeri raportat la numărul populației, Sălajul ocupă locul 28 pe țara și primul loc în Transilvania.
Numărul de șomeri rurali în Sălaj este cât numărul șomerilor din județele Arad și Bistrița ÎMPREUNĂ!

În condițiile date, cerem CJ Sălaj să explice populației județului, ce măsuri are în vedere pentru reducerea șomajului în județul nostru!

Prima lege a USR a trecut.

Prima lege a USR a trecut.

Prima lege a USR a trecut.
Legea privind limitarea aditivării cu acizi trans a alimentelor în România a fost votată în unanimitate de plenul Senatului. Toți senatorii au înțeles importanța legii, faptul că va salva vieți în țara în care mortalitatea cardiovasculară este dublă față de media europeană.
Astfel România va fi a 7-a țară europeană cu o astfel de lege.

USR împreună cu Platforma România 100 lansează Comisia de Tăiat Hârtii 2

USR împreună cu Platforma România 100 lansează Comisia de Tăiat Hârtii 2

USR lansează împreună cu Platforma România 100 siteul proiectului de simplificare a interacțiunii cetățeanului cu administrația publică, Comisia de Tăiat Hârtii 2, la adresa www.comisiadetaiathartii.ro.

Pe această platformă pot fi făcute, începând de azi, propuneri noi de debirocratizare.Sesizările vor fi analizate de voluntarii CTH2 și vor fi transformate în diverse acțiuni, precum interpelări parlamentare, proiecte de legi ce vor fi propuse de parlamentarii USR, propuneri de simplificare adresate administrației publice, presiune civică asupra instituțiilor.