Capitala, județele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag anual peste un milion de turişti români şi străini. Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Olt şi Sălaj sunt cele cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti. Harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că Bucureştiul, Sibiul, Clujul, Braşovul sau Timişul atrag cei mai mulţi turişti de peste hotare iar judeţele cu investiţii straine puţine ca și Sălajul, atrag cei mai puţini turiști .
Într-un studiu trimis (Iulie 2017) Primăriei Zalău (cu propuneri de revitalizare a turismului), semnalam o scădere a unităților de cazare, și implicit a locurilor de cazare în Municipiul Zalău în ultimii ani. Pe baza aceleiași statistici (date INS), rezulta că gradul de utilizare al unităților de cazare pentru turiști din Zalău este cel mai mic din regiunea de Nord-Vest a României. Comparativ, gradul de utilizare al camerelor din Beclean sau Câmpia Turzii este de 2-3 ori mai mare.
Zalăul nu are potențialul turistic al altor orașe din zona. Tocmai de aceea, efortul administrației locale de a atrage turiști trebuie să fie mai mare și comparația cu orașul Beclean (cu grad de utilizare dublu a unităților de cazare dar cu obiective turistice mult mai puține) arată că în acest domeniu mai este mult de lucru în administrația locală.
Obiectivele turistice locale sunt marea majoritate clădiri construite acum 100 sau peste 100 ani, și din păcate și acestea nu sunt puse în adevărata lor valoare. Se impune să ne schimbăm viziunea asupra acestui domeniu, în sensul că ceea ce se va realiza în Zalău să nu fie direcționat exclusiv către locuitorii urbei ci și către potențialii turiști.
Lucrurile nu stau mult diferit nici la nivelul județului Sălaj, dar aici se constată totuși o revitalizare a turismului în ultimii ani. Totuși, conform statisticii INS suntem ultimii în regiunea NV: 1923 locuri de cazare fata de 2074 Satu Mare sau 2667 locuri în Bistrița Năsăud. Nu mai vorbim de județele Cluj, Maramureș sau Bihor care au de 3-6 ori mai multe locuri de cazare. Pe cale de consecință și numărul de turiști este cel mai mic în județul nostru din regiunea NV.
Revitalizarea (dacă se poate vorbi de așa ceva) turismului în județul Sălaj, se datorează în mare agroturismului, numărul pensiunilor agroturistice crescând de la 6 în anul 2001 la 26 de pensiuni agroturistice în 2016. De altfel, numărul turiștilor romani care au preferat alte localități din județ este mai mare decât numărul turiștilor care au vizitat Zalăul: 54,6 % din totalul turiștilor români au fost înregistrați în structurile de primire turistică din județ, iar restul de 45.4% în Zalău. Ponderea turiștilor străini a fost de 55.5% în Zalău și 44,5% în alte localități ale județului.
Un alt lucru care arată starea în care se află turismul în municipiul reședință de județ este scăderea numărului de turiști care ,,preferă,, Zalău. Datele comparative în luna August 2017 față de luna August 2016 arată o scădere mai ales a numărului de turiști străini care au ales Zalăul față de alte localități ale județului. Dacă în August 2016 aproape 70% din turiștii din Sălaj alegeau Zalăul, anul acesta procentul a scăzut cu 15%, adică 55.5% s-au cazat în Zalău, iar restul de 44.5% în alte localități din județ.
La nivel național datele statistice arată că 75% din turiștii străini au ales unitățile de cazare din municipiile reședință de județ.
Bucureștiul a fost anul trecut campion la numărul de turişti care au sosit în unităţile de cazare, cu peste 1,9 milioane de turişti, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, mai mult de 50%, adică unu din doi turişti, au sosit din străinătate. Capitala este campioana atragerii de turişti români şi străini anul trecut, fiind urmată de judeţe puternic dezvoltate precum Constanţa, Braşov, Mureş, Prahova, Sibiu şi Cluj. De altfel, Bucureştiul, judeţele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag mai bine de un milion de turişti anual. Anul trecut s-au întregistrat peste 11 milioane de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare din România, dintre care 2,5 milioane străini.
Cei mai mulţi turişti străini s-au cazat în Capitală, dar şi în judeţele Timiş, Cluj, Braşov şi Sibiu. De altfel, harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că cei mai mulţi turişti de peste hotare merg în cei mai importanţi poli de dezvoltare ai României. De altfel, în România turismul de business a fost mulţi ani dominant, abia în ultimii ani remarcându-se un interes crescut al străinilor pentru piaţa locală ca destinaţie de vacanță.
În cele mai multe dintre aceste județe, mai mult de jumătate din camerele hotelurilor sunt ocupate de români sau străini care călătoresc în scop de afaceri.
Astfel, turismul de relaxare suferă în România atât din cauza lipsei de promovare, cât şi din lipsa de infrastructură. Un alt capitol la care România stă mai rău decât alte ţări europene este cel al turiştilor străini. Un studiu recent al Eurostat arată că în România turiştii străini au înnoptat aproape 5 milioane de nopţi în hoteluri, în timp ce în Bulgaria aceştia au stat peste 16 milioane de nopţi.
