Primarii sălăjeni cheltuie mai mult decât aduc la bugetul local

Primarii sălăjeni cheltuie mai mult decât aduc la bugetul local

Nicolae Olar, Vicepreședinte USR Zalău și Ciprian Lupaș, membru în BL Zalău au analizat veniturile proprii ale fiecărei primării din județ (constituite din taxe și impozite locale, amenzi etc) raportate la cheltuielile de personal (acestea fiind doar o parte din cheltuielile de funcționare a unei primarii). Concluzia lor?  Patruzeci de primării din județ nu produc cât cheltuie cu angajații, adică au cheltuielile de personal mai mari decât veniturile proprii.

Primăriile sălăjeni cheltuie mai mult decât câștigă, iar de investiții nici nu mai poate fi vorba. Zeci de primării din județul Sălaj sunt în această situație deloc „sănătoasă”, care nu aduce niciun câștig comunităților locale. Oamenii își plătesc dările către bugetul local, dar înapoi la ei nu se mai întoarce nimic.
Analizând datele și făcând raportul dintre  veniturile UAT-urilor din Sălaj (majoritar constituite din impozite pe imobile și cota defalcată din impozitul pe venit, plus alte taxe locale și amenzi) și cheltuielile de personal, colegii de la USR Zalău au găsit un lucru îngrijorător: pentru aproape 70% din comunele și orașele din Sălaj acest raport este subunitar. Asta înseamnă că în 70% din primăriile din Sălaj cheltuielile de personal sunt mai mari decât veniturile proprii.
Astfel, Primăria Coșeiu a avut în 2018 venituri proprii de 563281 și a avut cheltuieli de personal mai mult decât dublu, de 1183777.

La fel, cu cheltuieli de personal aproape duble față de banii încasați sunt primăriile din Plopiș, Benesat, Rus, Halmășd, Poiana Blenchii, Dragu, Agrij sau Șimișna.
Primăria Zalha, administrația locală care reprezintă cea mai mică comunitate, a avut de asemenea cheltuieli de personal de 907902 lei și venituri de doar 608797 (un raport subunitar: 0,67).

Bălan, o primărie care conduce o comunitate locală de aproape 4000 de locuitori are și ea un raport venituri proprii/ cheltuieli de personal subunitar: 0.8%.

Dintre comune, cel mai bine sta primăria Nușfalău cu 3187068 lei venituri proprii din care pe personal au cheltuit 2022626.
Dintre primăriile de comune, suma cea mai mare colectata de la populație o are comuna Crasna, însă și aici toți banii s au dat pe cheltuieli de personal. Adică 4375987 lei vs 4562625.
De altfel Crasna, Sărmășag, Hereclean și Pericei sunt primăriile cu cele mai mari cheltuieli de personal. Pentru toate aceste patru comune, raportul este de 0,95-1% ceea ce arată că și aici banii de la populație din taxe, impozite etc. nu se reîntorc spre comunitatea locală.
Nici măcar în cazul orașelor nu stam foarte bine. Cehul Silvaniei are un raport de doar 1.2%, mai slab chiar decât unele comune. Orașul Jibou, deși cu o populație mai mica decât Nușfalău are același raport: 1.5%.
Sunt și primării care stau bine la capitolul venituri proprii, dar totuși cheltuie bani mulți pentru a acoperi salariile angajaților. Primăria Zalău are cele mai mari venituri proprii 77534706 dar și cheltuieli mai de personal: 36951077.

Nu stăm bine deloc. Iar dacă ne comparăm cu administrațiile locale din alte județe, stăm de fapt, mult, mult mai rău din punct de vedere al administrării localităților.
Doua exemple:  comuna Șoimuș din Hunedoara, cu populație mai mică decât comuna Hereclean, reușește să aibă venituri proprii de doua ori cât comuna Nușfalău, la aceleași cheltuieli de personal. În condițiile în care Nușfalău este printre  comunele din Sălaj cu cele mai mari venituri proprii!
Raportul în cazul comunei din Hunedoara este de 2,8, iar de exemplu în cazul comunei Monor din Bistrița Năsăud raportul este de 4,45  fata de 2 în cazul municipiului Zalău.
Dacă în Bistrița-Năsăud există 14 UAT-uri care au acest raport subunitar, ceea ce înseamnă că acele cheltuieli de personal sunt mai mari decât totalitatea veniturilor, în județul nostru numărul acestora este de 40. De trei ori mai mare!

În concluzie, realitatea e următoarea: sălăjenii își plătesc dările către bugetul local, dar înapoi la ei nu se mai întoarce nimic. Toți banii din „venituri proprii”, în unele situații chiar mai mult decât atât, merg către angajații administrațiilor locale. Ceea ce ne arată clar faptul că, o mare parte din vina subdezvoltării județului Sălaj în raport cu alte județe o au și cei care conduc primăriile din localitățile sălăjene. În special pentru faptul că nu caută soluții de atragere a banilor la bugetul local.

Leave a comment