Gabriela Carmen Olar, Președinte USR Sălaj: Primăria Municipiului Zalău și Consiliul Local trebuie să se aplece în mod real asupra problemelor cetățenilor municipiului.

Gabriela Carmen Olar, Președinte USR Sălaj: Primăria Municipiului Zalău și Consiliul Local trebuie să se aplece în mod real asupra problemelor cetățenilor municipiului.

Zalăul, codaș în topul oraşelor româneşti, după condiţiile de viaţă.

Zalăul a decăzut vertiginos în ultimii ani în privința calității vieții, iar acest lucru este resimțit din plin de locuitorii săi, dar relevat și de un studiu privind un clasament al celor mai bune orașe reședință de județ, studiu unde suntem în coada clasamentelor la multe capitole. Studiul respectiv a fost realizat de storia.ro pe baza opiniilor locuitorilor marilor oraşe privind costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la institutiile educaţionale. Pe primele locuri, privind aceste aspecte, se situează municipiul Braşov, urmat de Oradea, Cluj Napoca, Sibu şi Piteşti. În topul general al celor mai dezavantajate oraşe, aşa cum sunt percepute de cetăţeni, se numără Alexandria, Focşani, Brăila, Călăraşi, Satu Mare, Bacău, Giurgiu, Zalău, Galați și Buzău.

Primăria municipiului Zalău și Consiliul local trebuie sa se aplece în mod real asupra problemelor cetățenilor municipiului. Acum câțiva zeci de ani, Zalăul era văzut, măcar, ca un oraș curat, liniștit, un oraș prietenos cu locuitorii săi, un oraș cu cinematografe și zone de recreere  și alte facilități de petrecere a timpului liber. Un oraș în care, de exemplu, tinerii își doreau să rămână. În timp ce, orașele din jurul nostru și nu numai au început de ani de zile să se dezvolte, modernizeze, să construiască sau sa modernizeze facilități în toate domeniile legate de calitatea vieții locuitorilor săi, noi de exemplu am închis cinematografele. Au dispărut zonele de agrement. Cartierele, cu foarte mici excepții, arată ca acum 20 de ani sau poate mai rău. Zonele verzi din fața blocurilor au fost luate de parcări improvizate iar de starea drumurilor ne batem toți zilnic.  Nu avem destule parcati.  Transportul de exemplu pe strada 22 Decembrie 1989 a rămas aproape la aceleași intervale orare ca acum 30 – 40 de ani, deși zona s-a dezvoltat foarte mult.

Siguranța cetățeanului

Conform cercetării Storia, Oradea este orasul cu cel mai ridicat grad de siguranta din tara. Clasamentul continuă cu Brașov, Cluj, Sibiu, Sfântu Gheorghe și Timișoara. Bucureștiul se clasează abia pe poziția a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, orașele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puțin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare și Bacau.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranță.
Siguranța cetățenilor este legată de nivelul ridicat de dezvoltare al orașului și de procentul mic de șomeri. Considerat în trecut un oraș liniștit și sigur, acum Zalăul ocupa locul 27 din 41 de orașe. În percepția locuitorilor municipiului nostru, cartierul Dumbrava 2 este cel mai nesigur cartier.

Zalăul, în topul celor mai puțin curate orașe din România.

Orașul nostru este perceput de locuitorii săi ca un oraș deficitar din această privință. Suntem pe locul 8 în top 10 cele mai puțin curate orașe din România. Brașov, Oradea și Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate orașe. Clasamentul continuă cu orașele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Pitești, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin și Târgu Mureș. Capitala ocupă poziția 23 în clasamentul național general.
Ultimele locuri sunt ocupate de orașele Reșița, Călărași și Brăila. Printre orașele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curățenie se mai numără și Satu Mare, Focșani, Galați, Alexandria, Zalău, Suceava și Bacău.
Cel mai puțin curat cartier este considerat de zălăuani Dumbrava 2, 25% dintre respondenți alegând acest cartier.

„Curățenia unui oraș este influențată de mai mulți factori, de la prezența sistemelor de colectare a deșeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilități de a avea și păstra un oraș cât mai curat. Avem orașe și cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât și autoritățile locale să aloce o importanță sporită subiectului și să vină cu soluții tehnice pentru orașe și cartiere cât mai salubre.”, menționează Sorin Bălan, Head of Storia.ro și OLX Imobiliare.
Brașov, Oradea și Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate orașe din România, conform stufiului Storia realizat în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research. Studiul a analizat percepția cetățenilor asupra nivelului de curățenie din orașele și cartierele în care locuiesc.

Cel mai bun acces la facilitățile de recreere

Oradea, Brașov și Miercurea Ciuc au fost desemnate ca fiind orașele cu cel mai bun acces la facilități de recreere, și anume spații verzi, facilități sportive și culturale, conform studiului ”Orașe și Cartiere din România”.
Și tot codași apărem și în topul zonelor de recreere, unde Cartierul Porolissum este văzut cel mai rău din acest punct de vedere de locuitorii orașului nostru Stăm prost și la capitolul transport, unde lucuitorii se plâng de facilitățile de transport în special în cartierul Porolissum. La capitolul magazine și restaurante, situația este asemănătoare.

Studiul analizează și percepția cetățenilor asupra accesului la facilitățile educaționale în regiunile, orașele și cartierele în care aceștia locuiesc. Din păcate suntem în topul negativ al orașelor în ceea ce privește această facilitate, cei mai afectați de lipsa acesteia fiind locuitorii de la periferie.
Cel mai bine stăm la calitatea aerului, unde ocupăm locul 19 din 41 de orașe.

Costul general al vieții

Costul general al vietii reprezinta perceptia pe care o au oamenii despre cât de scumpa este viața iî orasor iî care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coșul de alimente, utilitățile, plata pentru bunurile și serviciile necesare traiului obișnuit. Pe de altă parte, percepția despre costul general al vieții este influențată și de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraș. Un alt capitol la care cei care locuiesc în Zalău au dat un răspuns negativ, plasându-ne și din acest punct de vedere în topul orașelor cele mai puțin atractive.
Luând în considerare toate aspectele, Zalăul ocupă în acest studiu locul 33 din 41 de municipii reședință de județ. Un studiu făcut pe baza răspunsurilor celor care trăiesc în aceste orașe. Și tocmai de aceea, un studiu care trebuie să dea de gândit serios celor care conduc orașul. Studiul acesta și de fapt realitatea de zi cu zi ar trebui sa însemne un semnal de alarmă pentru aleșii din Consiliul Local. Un semnal de nemulțumire din partea alegătorilor, care poate îi va face să coboare din sălile de ședință ale primariei și să să vina în cartiere și printre oameni.
Am propus Primăriei Zalău un proiect de bugetare participativă (participarea activă a cetățenilor la proiecte concepute și votate de ei) așa cum au orașele din jurul nostru, orașe care acum sunt în topul celor care oferă condiții cetățenilor lor. Așteptăm, așa cum a promis ca va face demersuri și primarul Municipiului Zalău și cum am propus și noi, ca, fiecare consilier să ,,adopte,, un cartier de problemele căruia să se ocupe constant. Soluții sunt, trebuie doar acceptate și asumate. Și mai e nevoie de dorința de a fi puse în practică.

Leave a comment