Despre conceptul de Bugetare Participativă

Despre conceptul de Bugetare Participativă

Bugetul participativ a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia şi de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de oraşe din lume. La Porto Alegre sumele alocate în acest proces au ajuns la circa 200 de milioane de dolari.
Statisticile primăriei au arătat că în 1996, dacă  o treime din populaţie trăia în condiţii precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă faţă de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistenţa locativă a crescut de 15 ori, numărul şcolilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani.

Nu numai marile aglomerări urbane ci și orașele mici din Europa aplică într-o formă sau alta astfel de BP:

Svishtov – Bulgaria. Orașul Svishtov are o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. În anul 2000 a fost inițiat un proces de BP pentru proiectele mici de infrastructură (cele mari depind de finanțarea de la nivel central sau de obținerea de fonduri europene).
Zwolen – Polonia. Având o populație de doar 17.000 de locuitori şi 22 de consilieri locali, Zwolen a organizat în 1998, la inițiativa primarului, un proces de BP cu privire la un plan multianual de investiții. Primăria a distribuit chestionare cu privire la opțiunile existente la nivelul întregii populații, cerând cetăţenilor să-și manifeste opțiunile cu privire la ordinea priorităților.
Pazin – Croaţia. În acest orășel de aproximativ 8.600 de locuitori, există un proiect-pilot de bugetare participativă derulat de administrația publică locală, de organizația neguvernamentală GONG și de Asociația “Our Children”, în cooperare cu Institutul pentru Finanțe Publice și Asociația Orașelor. Proiectul a demarat anul trecut și a asigurat deja orașului premiul pentru cea mai bună implicare a cetățenilor în procesul de bugetare în 2014, fiind dat ca exemplu de bună practică cu privire la participarea publică în Croația.

Cel mai cunsocut proiect de BP din România, este cel din orasul Cluj Napoca.
Procesul de Bugetare participativă a fost implementat pentru prima dată la Cluj-Napoca în anul 2013, printr-un proiect pilot care s-a desfășurat în cel mai mare cartier al Municipiului Cluj-Napoca, cartierul Mănăștur. Astfel, cetățenii au avut propuneri de proiecte care să contribuie la îmbunătățirea cartierului în care aceștia locuiesc.. S-au organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, fie că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte.

Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

De ce Bugetare Participativă?

1. Creșterea transparenței activității administraţiei publice locale
2. Încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.
3. Creşterea nivelului de dialog şi de colaborare dintre cetăţeni şi administraţia publică.
4. Ajustarea politicilor publice la nevoile și așteptările cetăţenilor, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Municipiul Zalău.
5. Consolidarea democrației prin participarea cetăţenilor la un exerciţiu de luare a unor decizii ce privesc întreaga comunitate.
6. ORAŞUL TĂU, DECIZIA TA!

One comment

Leave a comment