Lună: noiembrie 2017

Despre conceptul de Bugetare Participativă

Despre conceptul de Bugetare Participativă

Bugetul participativ a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia şi de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de oraşe din lume. La Porto Alegre sumele alocate în acest proces au ajuns la circa 200 de milioane de dolari.
Statisticile primăriei au arătat că în 1996, dacă  o treime din populaţie trăia în condiţii precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă faţă de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistenţa locativă a crescut de 15 ori, numărul şcolilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani.

Nu numai marile aglomerări urbane ci și orașele mici din Europa aplică într-o formă sau alta astfel de BP:

Svishtov – Bulgaria. Orașul Svishtov are o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. În anul 2000 a fost inițiat un proces de BP pentru proiectele mici de infrastructură (cele mari depind de finanțarea de la nivel central sau de obținerea de fonduri europene).
Zwolen – Polonia. Având o populație de doar 17.000 de locuitori şi 22 de consilieri locali, Zwolen a organizat în 1998, la inițiativa primarului, un proces de BP cu privire la un plan multianual de investiții. Primăria a distribuit chestionare cu privire la opțiunile existente la nivelul întregii populații, cerând cetăţenilor să-și manifeste opțiunile cu privire la ordinea priorităților.
Pazin – Croaţia. În acest orășel de aproximativ 8.600 de locuitori, există un proiect-pilot de bugetare participativă derulat de administrația publică locală, de organizația neguvernamentală GONG și de Asociația “Our Children”, în cooperare cu Institutul pentru Finanțe Publice și Asociația Orașelor. Proiectul a demarat anul trecut și a asigurat deja orașului premiul pentru cea mai bună implicare a cetățenilor în procesul de bugetare în 2014, fiind dat ca exemplu de bună practică cu privire la participarea publică în Croația.

Cel mai cunsocut proiect de BP din România, este cel din orasul Cluj Napoca.
Procesul de Bugetare participativă a fost implementat pentru prima dată la Cluj-Napoca în anul 2013, printr-un proiect pilot care s-a desfășurat în cel mai mare cartier al Municipiului Cluj-Napoca, cartierul Mănăștur. Astfel, cetățenii au avut propuneri de proiecte care să contribuie la îmbunătățirea cartierului în care aceștia locuiesc.. S-au organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, fie că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte.

Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

De ce Bugetare Participativă?

1. Creșterea transparenței activității administraţiei publice locale
2. Încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.
3. Creşterea nivelului de dialog şi de colaborare dintre cetăţeni şi administraţia publică.
4. Ajustarea politicilor publice la nevoile și așteptările cetăţenilor, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Municipiul Zalău.
5. Consolidarea democrației prin participarea cetăţenilor la un exerciţiu de luare a unor decizii ce privesc întreaga comunitate.
6. ORAŞUL TĂU, DECIZIA TA!

Proiect bugetare participativa

Proiect bugetare participativa

Bugetarea participativă este un proces  care urmărește îmbunătățirea calității vieţii din orașul nostru, prin încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.

Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din buget.

    1.Obiective

Bugetarea participativă are următoarele obiective:

  1. Creşterea nivelului de dialog şi de colaborare dintre cetăţeni şi administraţia publică.
  2. Ajustarea politicilor publice la nevoile și așteptările cetăţenilor, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Municipiul Zalău.
  3. Creşterea gradului de asumare şi co-creare a procesului de dezvoltare urbană de către cetăţeni.
  4. Consolidarea democrației prin participarea cetăţenilor la un exerciţiu de luare a unor decizii ce privesc întreaga comunitate.
  5. Creșterea transparenței activității administraţiei publice locale

2. Cine poate depune proiecte

  • Pot fi înscrise propuneri de proiecte prin internet, pe o platformă   creată pentru  bugetare participativă.
  • Persoanele care nu au acces la internet vor putea înscrie propuneri de proiecte, în perioada de depunere, cu sprijinul Primăriei. Se poate amenaja un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de depunere, între orele 13.00-16.00, doi funcționari ai Primăriei vor ajuta cetățenii să depună proiecte și vor oferi informațiile necesare.
  • Persoanele care trimit propuneri sau care votează proiecte acceptă termenii şi condiţiile în care funcţionează platforma bugetării participative.
  • Nu vor fi luate în considerare propunerile care sunt trimise în mod diferit față de prevederile punctului 1 și 2 din prezentul capitol sau care nu sunt conforme cu formularul de proiect.

 3. Propunerile de proiecte depuse trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a. Să corespundă unui obiectiv de interes general.

b. Să fie sau să poată fi asimilate unei investiții aflate în aria de competența a Primăriei Municipiului Zalău şi care vizează un spaţiu public.

c. Să nu intre în aria altor programe ale Primăriei Municipiului Zalău cum sunt finanţările destinate ONG-urilor, structurilor sportive etc.

d. Să nu fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale municipalităţii aflate în derulare.

e. Să nu aibă un caracter comercial sau publicitar.

f. Să nu aibă un caracter politic sau etnic.

g. Să nu genereze cheltuieli de funcţionare importante (întreţinere, plata unor drepturi de autor etc.) după implementare.

h. Să fie clar delimitate spațial și să nu fie prea vagi.

i. Să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect.

j. Similitudinea conținutului propunerilor sau proximitatea spațială a acestora ar putea duce la integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect.

k. Fiecare participant poate depune maxim o propunere pentru fiecare domeniu.

l. În cazul în care o propunere integrează practic mai multe propuneri, în urma analizei tehnice şi juridice urmează să fie făcute modificările necesare pentru ca propunerea să se încadreze în cerinţele enunţate.

m. Fiecare propunere ar trebui să aibă un cost total de cel mult 150.000 de euro (inclusiv TVA).

n. Proiectele care ajung să fie supuse la vot nu sunt în mod obligatoriu o transcriere a propunerilor trimise de cetăţeni. Pot exista propuneri care necesită ajustări tehnice şi estimarea mai precisă a costurilor din partea serviciilor municipalității, pentru a putea fi supuse votului şi apoi implementate. Pentru a fi fezabile, propunerile pot necesita în continuare ajustări tehnice.

o. Propunerile depuse în cadrul bugetării participative devin proprietatea Municipiului Zalău, deponenții proiectelor nu pot invoca legislația în materia drepturilor de autor.

p. În urma analizei tehnice, Primăria poate unifica mai multe proiecte cu același obiect și le poate supune la vot în această nouă formă, cu înștiințarea prealabilă a deponenților.

r. În vederea respectării prevederilor legale în vigoare, Primăria își rezervă dreptul de a modera afișarea proiectelor pe platformă. Acestea vor fi afișate într-un interval de maxim 5 zile lucrătoare de la data depunerii.

s. Votarea proiectelor se desfășoară strict online, iar pentru a vota, cetățenii trebuie să își creeze cont pe platforma .

t. Pot participa la procesul de bugetare participativă cetăţenii care locuiesc, muncesc sau studiază în Zalău şi au împlinit vârsta de cel puţin 18 ani.

4. Domenii proiecte :

1. Alei, trotuare şi zone pietonale.

2. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei.

3. Spații verzi și locuri de joacă

4. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.).

5. Infrastructură educațională și culturală.

6. Oraşul digital.

5. Analiza tehnica a proiectelor

  • Analiza tehnică şi juridică a propunerilor este realizată de către Primăria Municipiului Zalău, ale cărei servicii verifică conformitatea acestora cu standardele prezentului regulament şi cu alte reglementări legale în vigoare, precum și fezabilitatea tehnică.
  • Propunerile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pot suferi ajutări tehnice din partea Primăriei Municipiului Zalău, dacă este necesar.
  • Similitudinea conținutului sau proximitatea geografică poate duce la integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect.
  • Proiectele care contravin prevederilor legale în vigoare nu vor fi incluse în procesul de bugetare participativă și nu vor fi publicate pe site.
  • Echipa tehnică de evaluare a proiectelor este formată din cel puțin un reprezentant ale următoarelor departamente din cadrul Primăriei municipiului Zalău:
    1. Direcția Tehnică

    2. Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi

    3. Direcția Juridică

    4. Direcția Generală de Urbanism

    5. Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății

    6. Direcția Generală Comunicare, Dezvoltare Locală și Management Proiecte

    7. Coordonare : Primarul municipiului Zalău

 

 6. Ateliere participative

Atelierele participative au drept scop principal creşterea încrederii cetăţenilor în      puterea lor de a aborda şi de a rezolva problemele cu care se confruntă. În cadrul acestor ateliere, cetăţenii participă la determinarea a ceea ce reprezintă o problemă pentru comunitatea lor, la identificarea priorităţilor, dar şi la identificarea opţiunilor de acţiune.

Pot participa la atelierele participative cetăţenii care locuiesc, muncesc sau studiază în Zalău şi au vârsta de cel puţin 18 ani.

Calendarul atelierelor participative va fi publicat pe platforma .

 

7. Etapele procesului de bugetare participativa

Bugetarea participativă va  cuprinde următoarele etape

1. depunerea proiectelor

  • pentru a putea trimite propuneri de proiecte sau pentru a putea vota, este obligatorie înregistrarea pe platforma online , adaptată pentru dispozitivele mobile
  • fiecare cetățean poate formula una sau mai multe propuneri de proiecte (câte un proiect pentru fiecare domeniu)

2. analiza proiectelor

  • propunerile de proiecte vor face obiectul unei analize tehnice şi legale
  • în urma acestei verificări, se va stabili lista proiectelor eligibile
  • Primăria poate unifica mai multe proiecte cu același obiect și le poate supune la vot în această nouă formă, cu înștiințarea prealabilă a deponenților
  • fiecare persoană al cărei proiect a fost declarat neeligibil poate să primească, la cerere, un răspuns scris cuprinzând motivele pentru care propunerea a fost declarată neeligibilă
  • toate proiectele declarate eligibile urmează să fie supuse votului cetățenilor

3. prima etapă de vot

  • fiecare cetățean înscris pe platforma bugetarii participative poate alege șase proiecte (câte unul pentru fiecare dintre cele șase domenii stabilite)
  • în această etapă, se vor selecta maxim 30 proiecte
  • primele trei proiecte clasate în funcție de numărul de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapă de vot, iar celelalte în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte

4. validare vot 1

  • Primăria se va asigura că procesul de votare este valid.

5. a doua etapă de vot

  • în a doua etapă, fiecare cetățean poate alege un singur proiect din cele maxim 30 stabilite în prima fază
  • la finalul acestei etape, vor fi selectate 15 proiecte
  • primul proiect din fiecare domeniu clasat în funcție de numărul de voturi va fi selectat automat, iar restul proiectelor vor fi selectate în ordinea numărului de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte

6. validare vot 2

  • Primăria se va asigura că procesul de votare este valid.

 

7. afişare rezultate finale

  • lista proiectelor care vor fi implementate se va stabili în funcție de numărul de voturi
  • primul proiect din fiecare domeniu (în funcție de numărul de voturi) va fi selectat automat, restul proiectelor urmând să fie ierarhizate în funcţie de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte
  • cele 15 proiecte urmează să fie implementate începând cu anul următor.

 

8. Votul si calendarul procesului

  • votul asupra proiectelor are loc online, pe platforma bugetării participative .
  • votul este restrictionat la teritoriul Municipiului Zalău. Pentru a putea vota este necesar ca în momentul votului să vă aflați pe raza Municipiului Zalău și să permiteți accesul la locația dumneavoastră. Platforma colectează date despre locația dumneavoastră doar în momentul votului pentru a asigura respectarea procedurii de votare.
  • Votul are loc în două etape distincte.
  1. În prima fază de vot, fiecare cetățean înscris în portalul bugetării participative poate alege șase proiecte (câte unul pentru fiecare dintre cele șase domenii stabilite). În această etapă, se vor selecta maxim 30 de proiecte, primele trei proiecte clasate în funcție de numărul de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapă de vot, iar celelalte în funcție de numărul de voturi, indiferent de categoria din care fac parte.
  2. În a doua etapă, fiecare cetățean poate alege un singur proiect din cele maxim 30 stabilite în prima fază.
  3. La finalul celei de a doua etape de vot, vor fi selectate un număr de 15 proiecte. Primul proiect din fiecare domeniu clasat în funcție de numărul de voturi va fi selectat automat, iar restul proiectelor vor fi selectate în ordinea numărului de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte.

Eventualele modificări ale calendarului procesului de bugetare participativă vor fi publicate pe platforma.

9. Proiecte care vor fi implementate

  • Vor fi implementate proiectele cel mai mare număr de voturi (cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a reglementărilor legale în vigoare). Aceste proiecte urmează să fie implementate începând cu anul următor.
  • Lista proiectelor care vor fi implementate se va stabili în funcție de numărul de voturi. Primul proiect din fiecare domeniu (în funcție de numărul de voturi) va fi selectat automat, restul proiectelor urmând să fie ierarhizate în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte. Vor fi implementate 15 proiecte.
Sălajul în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Sălajul în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Capitala, județele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag anual peste un milion de turişti români şi străini. Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Olt şi Sălaj sunt cele cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti. Harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că Bucureştiul, Sibiul, Clujul, Braşovul sau Timişul atrag cei mai mulţi turişti de peste hotare iar judeţele cu investiţii straine puţine ca și Sălajul, atrag cei mai puţini turiști .

Într-un studiu trimis (Iulie 2017) Primăriei Zalău (cu propuneri de revitalizare a turismului), semnalam o scădere a unităților de cazare, și implicit a locurilor de cazare în Municipiul Zalău în ultimii ani. Pe baza aceleiași statistici (date INS), rezulta că gradul de utilizare al unităților de cazare pentru turiști din Zalău este cel mai mic din regiunea de Nord-Vest a României. Comparativ, gradul de utilizare al camerelor din Beclean sau Câmpia Turzii este de 2-3 ori mai mare.

Sălajul este în top cinci judeţe care atrag cei mai puţini turişti!

Zalăul nu are potențialul turistic al altor orașe din zona. Tocmai de aceea, efortul administrației locale de a atrage turiști trebuie să fie mai mare și comparația cu orașul Beclean (cu grad de utilizare dublu a unităților de cazare dar cu obiective turistice mult mai puține) arată că în acest domeniu mai este mult de lucru în administrația locală.

Obiectivele turistice locale sunt marea majoritate clădiri construite acum 100 sau peste 100 ani, și din păcate și acestea nu sunt puse în adevărata lor valoare. Se impune să ne schimbăm viziunea asupra acestui domeniu, în sensul că ceea ce se va realiza în Zalău să nu fie direcționat exclusiv către locuitorii urbei ci și către potențialii turiști.

Lucrurile nu stau mult diferit nici la nivelul județului Sălaj, dar aici se constată totuși o revitalizare a turismului în ultimii ani. Totuși, conform statisticii INS suntem ultimii în regiunea NV: 1923 locuri de cazare fata de 2074 Satu Mare sau 2667 locuri în Bistrița Năsăud. Nu mai vorbim de județele Cluj, Maramureș sau Bihor care au de 3-6 ori mai multe locuri de cazare. Pe cale de consecință și numărul de turiști este cel mai mic în județul nostru din regiunea NV.

Revitalizarea (dacă se poate vorbi de așa ceva) turismului în județul Sălaj, se datorează în mare agroturismului,  numărul pensiunilor agroturistice crescând de la 6 în anul 2001 la 26 de pensiuni agroturistice în 2016. De altfel, numărul turiștilor romani care au preferat alte localități din județ este mai mare decât numărul turiștilor care au vizitat Zalăul: 54,6 % din totalul turiștilor români au fost înregistrați în structurile de primire turistică din județ, iar restul de 45.4% în Zalău. Ponderea turiștilor străini a fost de 55.5% în Zalău și 44,5% în alte localități ale județului.

Un alt lucru care arată starea în care se află turismul în municipiul reședință de județ este scăderea numărului de turiști care ,,preferă,, Zalău. Datele comparative în luna August 2017 față de luna August 2016 arată o scădere mai ales a numărului de turiști străini care au ales Zalăul față de alte localități ale județului. Dacă în August 2016 aproape 70% din turiștii din Sălaj alegeau Zalăul, anul acesta procentul a scăzut cu 15%, adică 55.5% s-au cazat în Zalău, iar restul de 44.5% în alte localități din județ.

 

La nivel național datele statistice arată că 75% din turiștii străini au ales unitățile de cazare din municipiile reședință de județ.

 

Bucureștiul a fost anul trecut campion la nu­mărul de turişti care au sosit în unităţile de ca­zare, cu peste 1,9 mi­lioane de turişti, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, mai mult de 50%, adică unu din doi turişti, au sosit din străinătate. Capitala este campioana atragerii de turişti români şi străini anul trecut, fiind urmată de judeţe puternic dezvoltate precum Constanţa, Braşov, Mureş, Prahova, Sibiu şi Cluj. De altfel, Bucureştiul, judeţele Constanţa şi Braşov sunt singurele care atrag mai bine de un milion de turişti anual. Anul trecut s-au întregistrat peste 11 milioane de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare din România, dintre care 2,5 milioane străini.

Cei mai mulţi turişti străini s-au cazat în Capitală, dar şi în judeţele Timiş, Cluj, Braşov şi Sibiu. De altfel, harta investiţiilor străine se suprapune în mare parte cu cea a turiştilor străini, având în vedere că cei mai mulţi turişti de peste hotare merg în cei mai importanţi poli de dezvoltare ai României. De altfel, în România turismul de business a fost mulţi ani dominant, abia în ultimii ani remarcându-se un interes crescut al străinilor pentru piaţa locală ca destinaţie de vacanță.

În cele mai multe dintre aceste județe, mai mult de jumătate din camerele hotelurilor sunt ocupate de români sau străini care călătoresc în scop de afaceri.

Astfel, turismul de relaxare suferă în România atât din cauza lipsei de promovare, cât şi din lipsa de infrastructură. Un alt capitol la care România stă mai rău decât alte ţări europene este cel al turiştilor străini. Un studiu recent al Eurostat arată că în România turiştii străini au înnoptat aproape 5 milioane de nopţi în hoteluri, în timp ce în Bulgaria aceştia au stat peste 16 milioane de nopţi.

USR inițiază o reformă electorală

USR inițiază o reformă electorală

 

Uniunea Salvați România a depus în Parlament un set de propuneri legislative ce vizează modernizarea legislației electorale și reformarea clasei politice. Parlamentarii USR propun scăderea pragului electoral şi a numărului necesar de semnături pentru înscrierea în alegeri astfel încât să încurajeze implicarea în politică a cetățenilor și să asigure o mai mare reprezentare a diversității de voci din societatea românească. Setul de patru propuneri legislative ale Uniunii Salvați România modifică regulile electorale pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. „Ne dorim dinamizarea vieții politice, să permitem cetățenilor un acces cât mai facil în cursele electorale și o reprezentare cât mai echitabilă a diversității de voci prezente în societatea românească. În acest moment România nu are o problemă legată de stabilitate politică, România încă are o problemă legată de reprezentarea politică a opțiunilor cetățenilor. Reforma electorală începută în 2015 a arătat acest lucru, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, prin creșterea numărului de candidaturi înscrise la aceste alegeri, dar și prin accesul în diverse consilii locale din țară și în Parlament a unor noi formațiuni politice”, a explicat senatoarea USR Florina Presadă. Pentru alegerile locale, propunem eliminarea pragului de 5% și înlocuirea lui cu coeficientul electoral, care este un prag natural, obținut prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate de consilieri. Repartizarea mandatelor se face ca și în legislația actuală doar că se elimină limitarea distribuirii locurilor doar celor care obțineau voturi peste un anumit prag. În ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturilor, propunem scăderea acestuia de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin. Pentru alegerile parlamentare, propunem scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegerile parlamentare. Pentru alegerile europarlamentare, propunem eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu „pragul natural”, coeficientul electoral, necesar pentru obținerea unui singur loc, precum și scăderea numărului de semnături de la 200.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul partidelor și scăderea numărului de semnături de la 100.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul candidaților independenți. Pentru alegerea președintelui, propunem scăderea numărului de semnături de la 200.000 (1% în prezent) la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin prezidențial (ar rezulta un număr de 57.765 semnături pentru o candidatură la viitoarele alegeri prezidențiale). Pe scurt, pentru alegerile locale și europarlamentare USR propune coeficientul electoral (care este un prag natural) în locul pragurilor fixe actuale, iar pentru alegerile parlamentare USR propune scăderea pragului de la 5% la 3%. În ceea ce privește numărul de semnături necesar pentru înregistrarea unei candidaturi, USR propune reducerea numărul de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru toate tipurile de alegeri. Grupul de lucru care a elaborat aceste propuneri a fost format din parlamentarii USR Florina Presadă, Tudor Benga, Radu Mihail și Matei Dobrovie, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu și reprezentanți ai societății civile. „Proiectele de legi introduse azi sunt doar începutul a ceea ce va fi cel mai amplu proiect de liberalizare a participării politice din România din ultimii 20 de ani. Ele vor fi urmate de o nouă lege a votului prin corespondență, de îmbunătățiri ale reprezentării diasporei și de o nouă lege a finanțării partidelor”, a declarat deputatul USR Tudor Benga. Uniunea Salvați România a depus anul acesta două solicitări oficiale către președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru reînființarea Comisiei de Cod Electoral. Prima a fost respinsă, iar a doua nu a fost încă inclusă pe ordinea de zi a Birourilor Permanente pentru a fi discutată, deși a fost trimisă de la începutul lunii oc Uniunea Salvați România a depus în Parlament un set de propuneri legislative ce vizează modernizarea legislației electorale și reformarea clasei politice. Parlamentarii USR propun scăderea pragului electoral şi a numărului necesar de semnături pentru înscrierea în alegeri astfel încât să încurajeze implicarea în politică a cetățenilor și să asigure o mai mare reprezentare a diversității de voci din societatea românească. Setul de patru propuneri legislative ale Uniunii Salvați România modifică regulile electorale pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. „Ne dorim dinamizarea vieții politice, să permitem cetățenilor un acces cât mai facil în cursele electorale și o reprezentare cât mai echitabilă a diversității de voci prezente în societatea românească. În acest moment România nu are o problemă legată de stabilitate politică, România încă are o problemă legată de reprezentarea politică a opțiunilor cetățenilor. Reforma electorală începută în 2015 a arătat acest lucru, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, prin creșterea numărului de candidaturi înscrise la aceste alegeri, dar și prin accesul în diverse consilii locale din țară și în Parlament a unor noi formațiuni politice”, a explicat senatoarea USR Florina Presadă. Pentru alegerile locale, propunem eliminarea pragului de 5% și înlocuirea lui cu coeficientul electoral, care este un prag natural, obținut prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate de consilieri. Repartizarea mandatelor se face ca și în legislația actuală doar că se elimină limitarea distribuirii locurilor doar celor care obțineau voturi peste un anumit prag. În ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturilor, propunem scăderea acestuia de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin. Pentru alegerile parlamentare, propunem scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegerile parlamentare. Pentru alegerile europarlamentare, propunem eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu „pragul natural”, coeficientul electoral, necesar pentru obținerea unui singur loc, precum și scăderea numărului de semnături de la 200.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul partidelor și scăderea numărului de semnături de la 100.000 la 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, în cazul candidaților independenți. Pentru alegerea președintelui, propunem scăderea numărului de semnături de la 200.000 (1% în prezent) la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimul scrutin prezidențial (ar rezulta un număr de 57.765 semnături pentru o candidatură la viitoarele alegeri prezidențiale). Pe scurt, pentru alegerile locale și europarlamentare USR propune coeficientul electoral (care este un prag natural) în locul pragurilor fixe actuale, iar pentru alegerile parlamentare USR propune scăderea pragului de la 5% la 3%. În ceea ce privește numărul de semnături necesar pentru înregistrarea unei candidaturi, USR propune reducerea numărul de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0.5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri pentru toate tipurile de alegeri. Grupul de lucru care a elaborat aceste propuneri a fost format din parlamentarii USR Florina Presadă, Tudor Benga, Radu Mihail și Matei Dobrovie, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu și reprezentanți ai societății civile. „Proiectele de legi introduse azi sunt doar începutul a ceea ce va fi cel mai amplu proiect de liberalizare a participării politice din România din ultimii 20 de ani. Ele vor fi urmate de o nouă lege a votului prin corespondență, de îmbunătățiri ale reprezentării diasporei și de o nouă lege a finanțării partidelor”, a declarat deputatul USR Tudor Benga. Uniunea Salvați România a depus anul acesta două solicitări oficiale către președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru reînființarea Comisiei de Cod Electoral. Prima a fost respinsă, iar a doua nu a fost încă inclusă pe ordinea de zi a Birourilor Permanente pentru a fi discutată, deși a fost trimisă de la începutul lunii octombrie.

Read More

Câți bani primesc șomerii

Câți bani primesc șomerii

 

Câți bani primesc, în medie, șomerii? Zalău: 444 RON,  Galați: 763 de RON, Cluj Napoca: 457 RON, Satu Mare: 489 RON.

Cea mai mare și cea mai mică indemnizație medie este la Galați, de 763 lei și în Covasna, la Sf Gheorghe, de 314 lei.

Indemnizația de șomaj se calculează în funcție de salariul brut în cele 12 luni dinaintea pierderii locului de muncă și vechime.

Indemnizația de șomaj medie de 444 de lei, de la Zalău, corespunde unui șomer rămas fără loc de muncă având o vechime intre 5 si 10 ani,  cu un salariu mediu brut în ultimele 12 luni de 1450 de lei.

Indemnizația de șomaj medie de 763 de lei, de la Galați, corespunde unui șomer rămas fără loc de muncă având o vechime de peste 20 de ani, cu un salariu mediu brut în ultimele 12 luni de 3.900 de lei.

Zalăul se încadrează în primele 20 de municipii reședința de județ cu cele mai mici indemnizații de șomaj, și sub media naționala.

Este vorba despre sume medii. Cu siguranță că o parte dintre cei 265 de șomeri „în plată” din municipiul Zalău și-au pierdut locuri de muncă plătite cu salariul minim pe economie.

USR strânge semnături pentru o inițiativă cetățenească

USR strânge semnături pentru o inițiativă cetățenească

USR a început demersurile pentru începerea strângerii de semnături pentru o inițiativă cetățenească ce transpune în Constituție cea mai importantă solicitare a românilor care au protestat anul acesta în stradă: fără penali în funcții publice.

Ne bucură interesul și entuziasmul de care ați dat dovadă. Până să ajungem la procesul de strângere de semnături, USR are de îndeplinit însă niște pași birocratici. În spiritul transparenței și pentru a vă răspunde întrebărilor, vă transmitem un rezumat al pașilor ce vor urma:

1) Un grup de inițiativă format din cel puțin zece cetățeni cu drept de vot, nealeși în funcții publice, va fi constituit la un notar public

2) Grupul de inițiativa va depune proiectul de lege de revizuire a Constituției la Consiliul Legislativ, instituție care va emite un aviz consultativ în termen de 30 de zile.

3) Proiectul de lege și avizul consultativ se vor publica în Monitorul Oficial

4) După publicare, grupul de inițiativă va avea la dispoziție un termen de șase luni pentru a strânge cel puțin 500.000 de semnături repartizate pe minim 20 de județe din țară.

Vă vom tine la curent cu desfășurarea procesului si cu data si locația strângerii semnăturilor în Sălaj.
Vă mulțumim și vă așteptăm alături de noi!