DEPOPULAREA -FURTUNA DEMOGRAFICĂ CU CONSECINȚE EXTREM DE GRAVE

DEPOPULAREA -FURTUNA DEMOGRAFICĂ CU CONSECINȚE EXTREM DE GRAVE

Anunțurile privind ,,naționalizarea,, pilonului II de pensii, au redeschis dezbaterile despre situația actuală și viitoare a sistemului de pensii. Discuțiile s-au axat cu precădere pe perspectiva directă a relației beneficiari <=> contributori, în cifre absolute, fără a ține cont de contextul demografic în toată complexitatea sa, iar fenomenul migrației a fost abordat strict pe relația intern – extern.
Vă supunem atenției câteva date despre ,,Furtuna demografică,, care deja a început –depopularea cu consecințele sale extrem de grave, inclusiv colapsul sistemului de pensii, care este din ce în ce mai evident.

Prăbușirea va veni în două trepte:
1. Numărul celor aflați acum la vârsta pensionării nu este doar prea mare față de numărul celor care contribuie acum la Pilonul I, ci și:
2. Numărul celor aflați acum la vârsta pensionării este mai mic decât numărul celor care au acum 40-50 de ani.
Această ultimă realitate mai puțin conștientizată și analizată este un aspect extrem de grav, pe care îl subliniem în prezentul material.
Peste cel mult 15 ani, cei care au acum 45-49 de ani se vor apropia de pensie. Aceștia sunt parte din generația „decrețeilor”. Tot atunci, în perioada de după anul 2030, cei care au acum 20-25 de ani vor fi în plină maturitate. Ei sunt parte din generația celor născuți imediat după 1990, în anii când în România se făceau întreruperi de sarcină cu milioanele.
Problema asupra căreia atragem atenția este că, între anii 2012 – 2017, numărul celor din grupa de vârsta 45 – 49 de ani crește spectaculos iar numărul celor aflați în grupa de vârstă 20 – 24 de ani a scăzut dramatic.
Aceasta este situația la nivel național.

Astfel, se poate așeza pe hartă atât explozia demografică din anii 70-80 cât și implozia demografică de la începutul anilor 90.
Este explicația logică și coerentă a faptului că PSD insistă pe subiectul „naționalizării” Pilonului II de pensii. Lipsesc oamenii acum și vor lipsi și în viitor. Trebuie să îi aducem de undeva.
Chiar și dacă ar fi aplicată, măsura de „naționalizare” a pilonului II de pensii nu rezolvă nici pe departe problema în ansamblu și în perspectivă, și, cu certitudine, va avea și alte efecte negative.

SITUAȚIA ÎN SĂLAJ:

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în urbanul mare.

În Municipiul Zalau, populația cu vârsta 20-24 ani a scăzut intre anii 2012-2017 cu 41%. Suntem al 13 municipiu pe tara ca procent de scădere a populației cu această vârsta. Acest indicator arată clar un lucru: efectul scăderii natalității, dar probabil si că tinerii au ales să părăsească Zalăul în detrimentul unor orașe mai mari sau au plecat în străinătate. În schimb Zalăul are cea mai mica creștere dintre toate municipiile a numărului celor din grupa de vârstă 45-49 de ani.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in urbanul mic.

In cele trei orașe ale județului, scăderea numărului de tineri este mai mica fata de municipiul Zalău (-31% vs.-41 %), dar creșterea numărului persoanelor cu vârsta 45-49 este mai mare: +42% orașe fata de +16% municipiu.
Sălajul este la media naționala pe grupa de vârsta 20-24 ani si sub media naționala pe grupa de vârsta 45-49.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în rural.

În județul Sălaj, creșterea a fost de 50% sub media națională, astfel încât ne situăm între primele 5 județe cu cea mai mică rată de creștere a populației de 45-49 ani în mediul rural.
La fel, scăderea numărului de tineri (20-24 ani) în mediul rural sălăjean, este mai mică decât media pe țara.
Creșterea cu doar 16% a populației din grupa 45-49 în municipiul Zalau si cu 50% în mediul rural, poate să aibă următoarea cauză: populația adusă să lucreze în anii comunismului din satele sălăjene în Zalău, s-a reîntors în satele părăsite.

SITUAȚIA PE ȚARĂ:
Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani în urbanul mare.

Reședințele de județ în care creșterea numărului celor din grupa de vârstă 45-49 este mult peste media națională sunt: Ilfov (+163%), Iași ( +95% ), Vaslui și Tulcea ( +82 ), situate preponderent in estul tarii.
Ca observație, acesta este un indicator al efectelor industrializării din anii 60-70-80, perioadă în care un mare număr de oameni au fost îndreptați către orașele în care acum înregistrăm cele mai mari creșteri.
Cu scăderi semnificativ sub media națională de -39% sunt Pitești ( -30% ) și Târgu Jiu ( -28% ).
Acesta este primul val al șocului demografic, estimat a avea impact maxim după anul 2030 și este consecința directă a scăderii natalității de la începutul anilor 90, determinată atât de măsurile reparatorii după dezastruoasa politică demografică din comunism cât și de factorii economici ai tranziției gestionate în primul rând de foștii lideri ai FSN/ PDSR.
Următorul val al șocului demografic estimăm că va urma atunci când cei care au acum vârsta de până la 19 ani vor trebui să susțină, prin contribuții la fondul public de pensii, pe cei care au acum peste 40 de ani.

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in urbanul mic.

Peste media națională calculată pentru urbanul mic, de -31%, sunt județele Neamț ( -40%), Călărași ( -38%), Constanța (-37%), Harghita, Brașov și Tulcea ( -35%). Sub media națională sunt județele Suceava ( -23% ), Dolj și Galați ( -22%), Giurgiu ( -21%) și Ilfov ( -20%).

Situația populației pe grupele de vârsta 20-24 respectiv 45-49 ani in rural.

La nivel național cel mai mare dezechilibru îl regăsim în mediul rural, pe grupa de vârstă 45-49 de ani. În intervalul 2012 – 2017, numărul celor care au această vârstă și au domiciliul în mediul rural a crescut cu +75%. Mai exact, de la 473.417 persoane la 1 ianuarie 2012 la 832.395 persoane la 1 ianuarie 2017.
Creșteri de peste 100% sunt în mediul rural din județele Ilfov ( +132%), Brăila ( +107%), Ialomița ( +103%), Călărași, Prahova și Galați ( + 102%). In aceste județe (situate in partea de sud, sud-est), populația rurală cu vârsta între 45 și 49 de ani s-a dublat în doar 5 ani. Cele mai mici creșteri sunt înregistrate în județele din Transilvania: Satu Mare ( +45% ), Alba ( +43% ), Bistrița ( +40% ) și Maramureș ( +36% ). Fără a minimiza cu nimic gravitatea problemelor generate de migrația externă a tinerilor pentru un trai mai bun, o problemă României devine migrația internă a vârstnicilor, pentru un trai mai ieftin.

EFECTE NEGATIVE PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU

În fața acestei evidențe, atragem atenția asupra efectelor negative generate nu doar de fenomenul depopulării în ansamblu, ci și a dezechilibrelor majore înregistrate între grupele de vârstă.
Previzibil, înafara sistemului de pensii, vor „ceda” toate celelalte sisteme care funcționează în temeiul contribuției/ plăților făcute de numere mari de persoane.
În mare primejdie sunt și sistemele de sănătate, atât cel public dar și cele private, întrucât se bazează pe contribuția celor activi.
Toate aceste cifre arata o evoluție în doar 5 ani! Cât a contat emigrația, cât a contat scăderea natalității? E greu de spus, însa mai sunt încă niște cifre interesante: CÂȚI COPII LIPESC ROMÂNIEI? E vorba de cei care s-au născut din părinți romani, au cetățenia noastră, dar sunt plecați mai mult sau mai puțin definitiv din tara. Vom reveni cu acest subiect.

 

Leave a comment